Aplicație. Reguli. Cazuri speciale.
Gramatica engleză, în special acea parte legată de verbele este considerată relativ ușoară, comparativ cu cea a limbilor precum germană, franceză, rusă și altele.
Există timpuri verbale în care probabilitatea de a fi folosit în vorbire este mai mică
Primul verb tensionat pe care ne bazăm este – Past Perfect Pgressive Tense.
Înțeles: Folosim acest timp pentru a descrie acțiuni și evenimente până la o anumită perioadă din trecut. Descriem un eveniment care s-a întâmplat în trecut și care s-a încheiat și în trecut înainte de un alt moment. Aceasta înseamnă că acțiunea actuală nu continuă.
Exemplu: “We had being playing tennis for over an hour, so we took a break.”
Cu acest timp, vom arăta acțiuni și situații care se opresc înainte de un anumit punct din trecut. De asemenea, arătăm cauza unei acțiuni / eveniment și efectul acesteia în trecut.
Exemplu: “John failed the exam as he had not been studying enough.”
Formare: această dată se formează prin conjugarea verbului au în trecut, luând participiul verbului a fi și adăugând forma -ing a verbului conjugativ principal: fusese jucat.
Utilizare: folosim acest timp când dorim să subliniem mai mult acțiunea în sine și timpul alocat acesteia înainte de a se produce o altă acțiune trecută decât rezultatul sau când dorim să subliniem rezultatul acțiunii înainte ca un alt eveniment să apară în trecut.
Cuvintele de semnal pentru trecutul perfect perfect sunt: for, since, before, all day/night.
O altă gramatică relativ rară folosită este: Future Perfect Tense.
Semnificație: Folosim timpul viitor perfect atunci când vorbim despre acțiunile care au început deja și se vor termina la un moment viitor.
Exemplu: “I will have finished with the cooking by the time you come home.”
Momentul finalizării este fixat printr-o explicație circumstanțială a timpului introdus de când sau de timp, în care verbul este în timpul simplu prezent sau în momentul perfect prezent, sau cu expresia timpului / până la sfârșitul lunii, cu 1 o ‘ ceas /.
Exemplu: “By the end of the month, I will have finished the language course.”
Timpul perfect viitor este de asemenea folosit pentru a exprima durata.
Exemplu: “By June 2020 I will have worked in this company for four years.”
Formare: Folosim a treia formă a verbului conjugat și viitoarea încordare a verbului are. Uneori putem înlocui testamentul cu will, în special la prima persoană la plural și la plural (I shall have graduated by the end of next year).
Cazuri specifice – Este important să știți că timpul perfect viitor este utilizat în doar câteva situații, dar este important să știți și când. Iată câteva dintre ele.
1: îl folosim pentru a arăta cât timp va dura sfârșitul unei acțiuni începute deja în viitor. De obicei avem nevoie de pretextul ‘for’. Interesant este că, pentru același caz, putem folosi prezent simplu cu când.
When we get married, I’ll have known Robert for four years
At 4 o’clock, I’ll have been in this office for 24 hours.
Uneori putem folosi prezent perfect în aceeași situație. Este mult mai ușor de utilizat în loc de viitorul perfect, care exprimă timpul ca număr ușor.
I’ve lived here for 11 months and three weeks. (Acest lucru este corect, dar timpul nu este ușor de reținut)
On Tuesday, I will have lived here for one year.. (Timp mult mai ușor ca cifră)
Cealaltă utilizare este când vorbim despre o acțiune care se va termina curând în viitor, dar nu știm exact când.
By 10 o’clock, I will have finished my homework. (= I will finish my homework some time before 10, but we don’t know exactly when.)
By the time I’m sixty, I will have retired. (= I will retire sometime before I’m sixty. Maybe when I’m fifty-nine, maybe when I’m fifty-two.)
Future Perfect Progressive – o altă perioadă care este rară, dar de fapt exprimă cu exactitate evenimentele și momentul apariției lor.
Semnificație: Folosit atunci când exprimăm acțiunile care au început în trecut, continuă în prezent și se termină într-un moment viitor precis.
Exemplu: “I will have been teaching for twenty years in this school when I retire.”
În acest moment, accentul este durata acțiunii, folosită pentru expresii precum: timp de o jumătate de oră, timp de cinci săptămâni, din februarie. Când folosim acest timp, ne imaginăm că suntem la un moment dat în viitor și privim înapoi pentru a vedea cât a durat acțiunea. Trebuie menționat că momentul viitor la care se desfășoară acțiunea este în timpul simplu prezent și nu în viitorul simplu.
Diferența dintre un viitor de lungă durată și un viitor perfect de durată, este că viitorul subliniază continuu acțiunile întrerupte la un moment viitor dat, în timp ce viitorul se accentuează perfect pe durata acțiunii respective efectuate înainte de o altă acțiune.
Exemplu: “He will be exhausted because he will be running too long.”
Viitorul perfect de durată, folosit înainte de o altă acțiune în viitor ne ajută să exprimăm cauza și efectul.
Exemplu: “She will be hungry when she arrives at home because she will have been travelling for two days.”
formarea:
will + have + been + participiul prezent al verbului (root root + -ing)
Trebuie să fim atenți, deoarece verbele care exprimă condiții și concepte abstracte / to know, to seem, to be…/ nu pot fi folosite în acest moment. În schimb, se împerechează în viitorul perfect.
Cuvinte de semnal: for, when/by the time.
Cazuri specifice – Cu verbe care exprimă o stare sau concepte abstracte, nu folosim timpul perfect în viitor. În schimb, le împerechează cu viitorul perfect, care se formează după cum urmează: will + have + participiu trecut.
Greșit: “On Thursday, I will have been knowing you for a week.”
Adevărat: “On Thursday, I will have known you for a week.”
Greșit: “I will have been reading forty-five books by Christmas.”
Adevărat: “I will have been reading forty-five books by Christmas.”
